100 de ani măsurați în momente și evenimente despre educația din România care au creat ceea ce suntem noi astăzi.

 

  • 1918

    • Spiru Haret a reorganizat învățământul modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al Academiei Române.
    • Spiru Haret dorea ca prin învăţământ să îi ridice pe ţărani. “La sat, învăţătorul nu este doar cel care învaţă copiii să scrie şi să citească, el trebuie să educe continuu, învăţătorul trebuia să educe şi pe ţăranul adult, să îi ofere cunoştinţe aritmetice, în ideea că învăţând să socotească nu mai putea fi înşelat de arendaş, învăţând să citească va cunoaşte şi textul învoielilor agricole.”
    • Ponderea ştiutorilor de carte era următoarea: vechiul regat – 39,3% (recensământul din 1912), Bucovina – 45,2% (în 1912), Basarabia – 19,4% (în 1897), Transilvania – 51,1% (în 1910).
    • Constantin Angelescu, ministrul Instrucţiunii Publice în guvernele liberale, a susţinut ideea că sistemul de învăţământ trebuia unificat pentru a se consolida conştiinţa naţională românească. La sfârşitul anului 1918 şi începutul lui 1919, noul stat român a cunoscut mai multe sisteme de învăţământ despre care elita politică de la Bucureşti, cu precădere cea liberală, considera că trebuiau unificate şi centralizate.
    • Existenţa unor sisteme de învăţământ de origine străină, fie moştenite de la Austro-Ungaria, fie de la Rusia, constituiau în opinia ministrului o piedică în calea afirmării identităţii naţionale a românilor din provinciile noi alipite statului român.
    • Prin decrete regale, Universitatea maghiară din Cluj şi Universitatea germană din Cernăuţi s-au transformat, începând cu 1 octombrie 1919, în universităţi româneşti.
    • După unirea Transilvaniei cu România și crearea României Mari, prin decretul nr. 4 090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit în Cluj  „transformarea Universității Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”.
    • Noua instituţie academică de la Cluj avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Proaspăta comunitate academică a ales şi profesorii care urmau să o conducă în primul an: Sextil Pușcariu – rector
    • În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană va adopta oficial numele primului rege al României Mari, devenind astfel cunoscută drept „Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care îl va purta până în 1948.
  • 1928

    • La recensământul din 1930 numărul ştiutorilor de carte crescuse la 55,8% în vechiul regat, 65,7% în Bucovina, 67,3% în Transilvania şi 38,1% în Basarabia.
    • Anii 1932-1940 se remarcă pe de o parte prin uniformizarea funcționării administrative a universităților din întreaga Românie, universitățile din Cluj, București și Iași fiind organizate la fel.
    • S-au construit noi şcoli peste tot în România unită, s-au înfiinţat mai multe şcoli normale (de învăţători), au fost tipărite în tiraj de masă manuale şcolare.
    • O atenţie specială s-a acordat învăţământului liceal; în 1936 s-au înfiinţat licee industriale, comerciale şi agricole. Universităților din Iaşi şi Bucureşti li s-au adăugat cele din Cluj şi Cernăuţi.
    • Perioada interbelică s-a caracterizat prin formarea şi dezvoltarea unor importante şcoli ştiinţifice, prin afirmarea unor adevăraţi savanţi, nu numai la scară naţională, dar şi internaţională.
    • Între aceştia, istoricii N. Iorga şi Gheorghe I. Brătianu, medicii Nicolae Paulescu şi Constantin I. Parhon, matematicienii Gheorghe Titeica şi Dimitrie Pompei, inginerii Henri Coandă şi Ştefan Procopiu, geograful Simion Mehedinţi şi sociologul Dimitrie Gusti, biologul Emil Racoviţă ş.a.
    • S-a extins învăţământul superior politehnic, comercial şi agricol.
    • În numai trei ani (1922-1925) copiii din şcolile minoritare au început să cunoască limba română, fapt remarcat de revizorii şi inspectorii şcolari.
  • 1938

    • Anii 38-39: era distribut un procent de 17% din bugetul țării pentru educație
    • Existau mari diferențe între școlarizarea din mediul urban si rural
    • uciderea profesorilor universitari influenți și înlocuirea acestora
    • sistem de învățământ de tip stalinist
    • Educația- folosită în scop propagandistic
    • Formațiuni pentru tineri: pionieri
    • ateism științific
    • anii 50-alfabetizare în masă
    • Conform opiniei publice educația era pentru preoți
    • 98% dintre tinerii plecați la studii în străinătate se întorceau în România
    • În septembrie 1940, profesorii și studenții au fost siliți să părăsească Clujul, căutându-şi un loc de refugiu în care să-şi continue activitatea didactică şi de cercetare.
    • În Cluj a reînceput să funcționeze Universitatea „Francisc Iosif”, cu predare în limba maghiară, revenită de la Seghedin. Această instituție a funcționat cu cinci facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Juridice şi de Stat (Drept), Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale, Facultatea de Arte, Limbi şi Ştiinţe Istorice (Filologie), Facultatea de Medicină, respectiv Facultatea de Ştiinţe Economice.
    • 1942: LEN statua principiul autonomiei universitare
    • În primăvara lui 1945, după restabilirea administraţiei românești asupra Transilvaniei, Universitatea ,,Regele Ferdinand I” s-a reîntors la Cluj, după perioada de refugiu de la Sibiu şi Timişoara.
    • În decembrie 1945, universitatea maghiară din Cluj a primit numele de ,,Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai.
    • Greva studenţească din 1946 de la Cluj a fost condusă de fostul mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, când avea 25 de ani şi era student în anul al II-lea la Medicină. Se călugărise de la 21
    • „În acel Cluj al primăverii lui 1946, nu comunismul era principala preocupare a vieţii academice, ci problema ungurească, problemă veche şi reînoită acum, cînd stăpânirea maghiară fusese alungată din nordul Ardealului. Dacă românii se întorceau „acasă” şi trăiau din plin sentimentul biruinţei, ungurii nu ezitau să-şi arate duşmănia faţă de această victorie (…). Refuzau să vorbească româneşte în localurile publice, înjurau pe limba lor şi nu o dată s-au petrecut acte de provocare directă asupra studenţilor care purtau o panglică tricoloră la butonieră”, scrie Bartolomeu Anania, fostul mitropolit al Clujului, în „Memoriile” sale, publicate în 2008.
    • Pentru că rezolva problemele studenţilor (medicamente gratuite, mai multă hrană etc.), Valeriu Anania s-a ales cu o bună imagine care l-a adus în fruntea Centrului Studenţesc „Petru Maior”, drept preşedinte al studenţilor clujeni.
    • La 30 decembrie 1947, proclamarea Republicii Populare Române a marcat instalarea definitivă a comunismului în România. Ca urmare, începând din luna mai 1948, Universitatea ,,Regele Ferdinand I” din Cluj şi-a schimbat oficial numele în ,,Universitatea Victor Babeş”.
  • 1948

    • 1948: reforma sistemului educațional.
    • Facultăţile de Medicină au fost desprinse complet şi irevocabil din componenţa universităţilor, devenind instituţii de sine stătătoare.
    • Înfiinţarea catedrelor de Materialism dialectic şi istoric, Baze ale marxism-leninismului şi Economie politică.
    • În toamna lui 1957 au fost create, pe facultăţi şi secţii, cursurile învăţământului cu frecvenţă redusă (seral) şi a celui fără frecvenţă.
  • 1958

    • România este prima țară din lume care organizează Olimpiadele internaționale ale elevilor, în 1958 având loc prima olimpiadă internațională de matematică.
    • Are loc o reformă a învățământului care liberalizează mai multe segmente ale sistemului educațional.
    • S-a dezvoltat un sistem educațional de tip sovietic – bazat pe ideologie și îndoctrinarea în masă.
    • 1959-1970, Universitatea clujeană a parcurs un lung proces de reorganizare a facultăţilor, catedrelor, secţiilor, planurilor şi programelor de învăţământ universitar.
    • Se axează pe studiul limbilor străine și al științelor exacte, conectarea la evoluțiile din Occident.
  • 1968

    • S-a reușit reducerea analfabetismului.
    • Învățământul era gratuit și obligatoriu.
    • Se revine la ideologia național-stalinistă în sistemul educațional, reformă din 1972, după vizita lui Nicolae Caușescu în China și Coreea de Nord.
    • Limba rusă înlocuiește limba franceză.
    • Ateismul științific ia locul religiei.
    • Sociologia, psihologia, dreptul sau filosofia au fost reformate pe baza dogmei staliniste, prima fiind aproape interzisă.
    • Alfabetizarea sare de peste 90% în această perioadă.
    • În 1976 se înființează „Șoimii Patriei” pentru copiii de 4-7 ani.
  • 1978

    • Învățământ obligatoriu: 10 ani
    • Reorganizarea educației după noi standarde, o nouă politică, (după revoluție)
    • Sistemul educațional începe să fie reglementat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării
    • Practica agricolă reprezintă o constantă în viața studenţilor de dinainte de ’89, acestia erau nevoiți să lucreze în folosul IAS-urilor şi CAP-urilor din toată ţara.
    • Școala de 10 clase, de la 6 până la 16-17 ani
  • 1988

    • Învățământul superior e restructurat după legislația europeană
    • Învățământul primar și secundar e împărțit în 12 și 13 clase
    • În 22 decembrie 1989 este publicată „Declaraţia pentru o nouă Universitate a Daciei superioare”, care vorbea despre voinţa de a reorganiza universitatea clujeană pe baze moderne, asemănătoare cu cele din perioada interbelică, ca urmare a dispariţiei regimului comunist.
    • În 1990 apare termenul de curriculum
    • Universitatea „Babeş-Bolyai” a cunoscut o transformare profundă. Începând din 1995, s-a decis organizarea unui învăţământ universitar multicultural, creându-se cele trei mari linii de studiu, pe criterii lingvistice: linia de studiu română, linia de studiu maghiară și linia de studiu germană.
  • 1998

    • Învățământul superior se conformează legislației europene privitoare la învățământul superior.
    • 22 octombrie – 15 noiembrie 2003 – Proteste ANOSR pentru o investiție mai mare în educație (minim 5% din PIB) și creșterea calității educației
    • A fost semnată Declarația de la Bologna în orașul italian Bologna la 19 iunie 1999 de către miniștrii responsabili cu învățământul superior din 29 de țări europene. Aceasta a dat curs Procesului Bologna
    • Iunie 2007 – Protest de stradă ANOSR în  București și Timișoara pentru demisia Doamnei Ecaterina Andronescu, Rector al Universității Politehnica din București
  • 2008

    • Comparativ cu țările UE, competitivitatea forței de muncă din România din punct de vedere al educației și competențelor (abilităților) este încă redusă.
    • 2010 – Asigurarea calității în învățământul superior – Standarde şi linii directoare pentru asigurarea calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior
    • 7-10 martie 2011 – protest de stradă în fața Ministerului Educației – ”Funeriu fii deștept, n-am cerut decât un sfert!”. Studenții români au primit susținere din partea studenților din Europa. Studenții își doreau obținerea procentului de 25% participare a studenților în alegerea rectorului, eliminarea frecvenței obligatorii la cursuri și acordarea taberelor de iarnă.
  • Analfabetismul a fost redus la 1,36% până în 2011.

 

    • 2012 – A fost adoptat Statutul Studentului (Codul Drepturilor și Obligațiilor Studentului), document apărut în totalitate din inițiativa studenților.
    • 2014: religia devine disciplină opțională pentru învățământul preuniversitar.
    • 2017 – Propunerile ANOSR pentru normele de aplicare ale prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind acordarea de gratuitate la transportul feroviar pentru studenți, precum și pentru alte aspecte ce țin de competența Ministerului Transporturilor, precum acordarea reducerii de 50% la transportul cu metroul pentru studenți.
Trecând prin toate aceste evenimente și momente ale ultimului secol, observăm acum că educația s-a schimbat, generațiile au trecut iar realizările acestora se manifestă în prezent. Ca studenți, avem datoria de a prelua ce e mai bun din sistemul de învățământ în care suntem angrenați și de a interveni când lucrurile nu funcționează corespunzător.
Categorii: Generale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.